Această pagină funcționează similar unui Registru de ieșiri, oferind acces rapid la documentele și mesajele transmise de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) către contribuabili prin intermediul SPV. Aici puteți consulta răspunsurile oficiale ale MFP la solicitările dumneavoastră, precum și alte documente transmise automat de instituție, fără o cerere prealabilă din partea utilizatorului.

Toate documentele afișate pot fi descărcate în format PDF. Este recomandat să le salvați local, deoarece acestea sunt disponibile în platformă doar pentru o perioadă limitată de timp, în funcție de capacitatea tehnică a serviciului. După expirarea acestei perioade, documentele nu se pierd, ci sunt transferate în arhiva electronică a MFP. Totuși, reactivarea și retransmiterea lor la cerere implică o procedură suplimentară, mai complexă și cu durată mai mare.

Prin intermediul acestei interfețe, utilizatorii pot vizualiza, descărca și arhiva documente fiscale oficiale, emise fie la cererea lor, fie din inițiativa autorității fiscale. Sistemul asigură trasabilitatea completă a comunicării dintre contribuabil și MFP, fiecare document fiind înregistrat, semnat electronic și disponibil pentru descărcare în format PDF.

Deoarece serviciul are resurse tehnice limitate, documentele rămân disponibile în această listă doar pentru o perioadă determinată, după care sunt transferate automat în arhiva electronică a MFP. Recuperarea lor ulterioară se poate face printr-o cerere formală, însă procesul este mai lent și implică verificări suplimentare de identitate și conformitate.

Pentru o bună administrare a propriilor documente fiscale, este recomandat ca utilizatorii să descărce și să salveze local toate fișierele imediat după primire.

Tipuri de mesaje disponibile în SPV

Există situații în care rezistența la schimbare este foarte puternică, mai ales atunci când soluția tehnică se schimbă foarte des.

Ce este de înțeles este că trendurile se schimbă, nevoile o dată cu ele ș inclusiv dezvoltatorii pot să nu mai acorde suport pentru noile nevoie. Din toate aceste considerente, unele organizații sau echipe sunt forțate să schimbe platformele utilizate. Nu numai învechirea morală sau a funcționalităților poate fi cauza principală. Uneori este necesar să facem demersuri de încercare și testare de mai multe ori până ne dăm seama ce ni se potrivește ca flux de lucru și d.p.d.v. costuri sau chiar efort de implementare.

Totuși, cum facem ca să eliminăm acest blocaj?

În ultimii ani de soluții ezvoltate și implementate (ca dezvoltator sau consultant) am identificat următoarele bune practici:

• trebuie desemnată o persoană care să fie conștiincioasă privind problemele curente și punctele dureroase, nevoile
• persoana desemnată trebui să se limiteze la necesar chiar dacă și ideile sunt de încurajat
• managerul să stabilească obiective clare și KPIs
• managerul să stabilească rolurile și cum se va utiliza
• persoana desemnată să urmărească rezolvarea îndatoririlor managerului, echipei și dezvoltatorilor
• să existe un echilibru între nevoile de management și echipa de utilizatori
• executarea plan de proiect cu etape, sarcini, termene (deadlines), resurse alocate (echipă internă, consultanți externi, buget)
• identificarea riscurilor, strategii de mitigare
• pregătira datelor și planificarea migrării (documentarea completă a datelor și a modului cum se convertesc)
• testarea funcționaităților de responsabl, apoi de echipă și să fie suficient de mult timp de feedback. Cineva să colecteze datele și să le filreze
• cel mai important: Stabilirea termenului de GoLive. De asemenea în ziua lansării, toată echipa trebuie să fie pregătită

Sper ca aceste informații sumare să fie de ajutor!

Prin urmare, dacă dorim o firmă cu experiență, atunci avem nevoie de un contabil care sigur este mai scump. Nivelul prestării serviciilor este un alt factor important.

Vrei să ai un contabil disponibil mereu pentru a îți răspunde la întrebări, uneori chiar și la cele la care găsești răspunsurile pe internet? Află că trebuie să îl plătești mai bine ca să aibă plăcerea și răbdarea să îți răspundă de fiecare dată. Este ceva normal. Indiferent de serviciul prestat.

Partea de conduită de business și de educație corporate este pentru cei care au nevoie de sfaturi sau de motive.

Cu cât ar trebui plătit un contabil?

Dacă firma este mică, cu o activitate constantă, sau dacă vorbim de o mică asociație sau chiar un PFA/II, este în regulă să se aplice o tarifare fixă. Aici, ponderea cea mai mare în costuri o are know-how-ul și rapiditatea de a prezenta situațiile.

O dată cu creșterea pretențiilor, însă se impune necesitatea unui calcul aferent volumului de muncă.prestat. Tariful pe operațiune asigură o plată în funcție de numărul de întrări-ieșiri, transparență și încredere. Desigur că și aici sunt neajunsuri întrucât unii clienți pot încerca să tragă cât mai mult de pe cârca lui, a contabilului. Se întâmplă peste tot. Ar fi chiar ciudat ca un contabil să îți răspundă la telefon:”îmi pare rău, ieri am vorbit cu tine 2 ore și a expirat timpul, am clienți”

Partea făină este ca se poate aplica un tarif fix ca și componentă a costului total.

Avantajele facturării serviciilor pe baza registrului de întrări-ieșiri sunt multiple:

– poți optimiza preturile dacă te uiți la fiecare detaliu și dacă incluzi în ele fiecare cost;

– dacă ești în conducerea unei companii data-driven, vei avea o predictibilitate la fel de mare a costurilor, dar nu tot timpul;

– dacă sunt sute de facturi de făcut  vei putea face analize statistice mult mai ușor pentru că împărți costurile pe fiecare unitate care a generat ceva.

Poate gândesc prea mult din perspectiva unui implementator de soluții BI la nivel mic sau poate sunt prea pasionat de date. Sper că ideile vor fi utile cuiva.

Cum ar fi să închiriez, să zicem o trotinetă electrică – tot sunt la modă – și să simt acel gol interior, știți voi, acea senzație când ceva nu este în regulă și te simți păcălit.

Ei bine, un produs nu poate fi premium dacă nu îmi oferă o experiență plăcută, iar prețul este o variabilă neînsemnată care nu poate schimba segmentul de piață căruai ne adresăm.

Ca oameni de marketing sau ca antreprenori, avem tendința să privin acest domeniu ca pe o chestiune total separată de conceptele de bază ale economiei. Principiile economiei micro și macro nu pot lipsi.

Cu alte cuvinte, orice creștere a prețului pentru un produs, scade cererea cu o anumită elasticitate.

Dacă produsul este unul de masă, cu concurență acerbă, unde oamenii oricum aleg prețul cel mai mic, elasticitatea cererii în funcție de preț este foarte mare. Ieșind din sfera teoretică, asta înseamnă că, dacă închiriezi o trotinetă cu 50 lei pe oră și altul va găsi o trotinetă cu 10 lei pe zi, ghiciți unde se duc toți clienții.

Cum pot marketa un produs ca fiind premium?

Un produs, ca să fie premium, trebuie să aparțină unui brand premium.  Valoarea brandului trebuie crescută urmare a acțiunilor de marketing bine gândit. Trebuie să ai parte de un marketing chiar bine gândit. Și asta nu înseamnă să vinzi gogoși. Asta înseamnă să oferi o experiență unică, la un nivel înalt, care să satisfacă exigențe superioare.

Trebuie îndeplinite multe condiții simultan, evindent că nu toate. Ieftin, rapid și bun nu există. Asta înseamnă că, în triunghiul nostru, produsul premium trebuie să fie rapid și bun, dar nu ieftin. Am aflat, așadar, 2 variabile din care decurg specificațiile unui produs premium.

Produsul trebuie să satisfacă nevoia rapid

Fie că este un produs cu acțiune imediată, fie că este un serviciu prestat instant, trebuie să fie rapid. Rapid nu înseamnă neapărat repede ca timp. Înseamnă că simți imediat că are efect acțiunea ta de consumator. În mod instant beneficiezi de o anumită poziție socială dacă ai plătit ceva premium, un brand consacrat. Imediat cum ai pus în picioare niște sandale care te fac să te simți diferit, unic, produsul premium își produce efectele.

O categorie aparte este cea a urgențelor. Tratarea urgențelor este un produs premium și costă. Ai nevoie de un analgezic la 2 noaptea? Cred că vei plăti ceva mai mult pe el. Farmacia îți oferă un serviciu premium pentru că plătește un om care să lucreze noaptea, pentru tine.

Vrei ca agenția mea să îți fixeze o eroare gravă la website în afara unui contract de mentenanță? Află că trebuie ca cineva să renunțe la ce face acum, să piardă niște bani, să se documenteze, să se streseze și să fie plătit pe aceiași bani pentru a-ți rezolva problema. O firmă poate intra pe minus cu astfel de situații, mai ales că în prestarea serviciilor, de cele mai multe ori trebuie să aloci timp suplimentar pentru a te documenta, pentru a cerceta problema, pentru a identifica soluții, chair și pentru a te autentifica prima dată în panoul de administrare. Atunci rămâne opțiunea să amâni urgența sau să amâni clientul cu care ai contract deja. Sau, poți risca să amâni clientul cu care ai contract și să oferi un serviciu de calitate noului client. Intri în sfera premium când aloci un om special pentru acest lucru. Atunci, nu mai trebuie să renunți la alți clienți pentru că cineva se ocupă de urgențe. Este clar că în restul timpului va sta degeaba. Sau poate se va implica în proiectele recurente până apare o altă urgență. Dacă poți oferi un astfel de serviciu, alții care caută să își rezolve o urgență, vor apela la tine.

Produsul trebuie să fie bun

Nu este suficient să fie rapid. Produsul trebuie să fie bun, serviciul trebuie să fie prestat impecabil. Nu contează că este un produs complex sau simplu. Contează să fie elegant, să confere un statut, să ofere siguranță privind calitatea. Clienții trebuie să fie mândri că se asociază cu un brand și să nu aibă acea teamă interioară că ar putea fi păcăliți sau că ar putea primi ceva prost sau care să le creeze probleme.

Există exemple și studii de caz când prețul de unul singur a transformat produsul în ceva premium. Dar mai sunt niște ingrediente la mijloc.

Mai mult de atât, produsele premium trebuie să fie mai greu de obținut și să aibă puține variante de alegere. Nu sunt pentru oricine. Vanitatea clientului trebuie „gâdilată”, acesta știind că a depus un efort anume pentru a ajunge la un produs greu accesibil.De cele mai multe ori, produsele premium nu sunt neapărat mai bune din punct de vedere a calității. Spre exemplu, telefoanele de la Apple nu sunt neapărat mai bune decât cele de la Samsung, Xiaomi sau Huawei. Chiar se folosesc aceleași tehnologii și pot avea la bază componente comune. Un produs pentru care oamenii așteaptă ore în șir la lansare, dovedint o loialitate crescută față de brand, satisface o nevoie irațională a omului: stima de sine. Consumatorii se simt împliniți atunci când achiziționează produsul din zona de luxury.

Ce anume mai poate face un produs să fie premium cu adevărat?

Mulți se pot poziționa ca fiind premium. Unii reușesc prin simplul fapt că se prezintă într-un anumit fel. În funcție de produs sau serviciu, poziționarea poate funcționa sau nu.

Autenticitatea este un element care poate conferi ceva special unui produs. Putem cheltui sume puțin mai mari pe un produs autentic, care face ceva diferit, cu alte cuvinte, care se diferențiază de celelalte. Regăsim aici și inovațiile. Există produse autentice sau handmade care, în ciuda acestei caracteristici, nu pot fi premium. Putem da exemplul mărgelelor handmade din târguri. Cele mai multe sunt autentice, dar nu se vând și nu atrag.

Raritatea este o caracteristică a produselor cu adevărat greu de obținut sau fabricate din resurse extrem de limitate sau pe care numai un număr mic de producători îl pot crea. Fie că sunt disponibile numai la producătorul cu care trebuie să reușim să intrăm cumva în legătură (de exemplu, o vedetă internațională care vinde propriul parfum – cu siguranță va fi interesant să creăm o conexiune cu această). Sunt cazuri în care raritatea este un semnal cum că produsul nu se caută. Dacă nu există cerere, înseamnă că nu prezintă interes, deci nu putem vorbi de posibilitatea penetrării unui segment premium.

Aspectul este un factor puternic pentru a crea un produs premium. Și în cazul serviciilor ne putem lega de aspect prin personalul manierat, cu o conduită de excepție, costumat, prin decorul locației unde se prestează serviciile ș.a.m.d. Eu înțeleg mult mai mult prin aspect. Înțeleg și faptul că știm să comunicăm elevat, într-o manieră plăcută și respectuoasă. Într-un email oficial, altfel va răspunde un brand de masă și altfel unul de elite.

În trend. Să ne aflăm în trend sau printre primii, face parte din instinctul nostru concurențial, cel de supraviețuire. Vrem să fim parte dintr-o elită pentru că avem un anumit interes. Vrem să ne asociăm cu acea elită și să creștem acolo. Vrem să ni se acorde importanță și în același timp, asociăm succesul trend setterilor cu ceea ce promovează ei. Prin urmare, în speranța de a atinge succesul lor, copiăm ceea ce ei fac.

Asigurarea unei apartenențe la un grup. Sau disocierea față de un alt grup. Spre exemplu, eu sunt un tip căruia îi place să încerce produsele noi. Îmi plac experiențele și experimentele. Astăzi am văzut în Mega Image un suc la 0.99 lei. Da, știu că este amuzant, dar m-a atras tare ambalajul și noutatea, iar pe deasupra, scria suc de soc și lămâie! Păi, îmi plac mult acestea două! Am cumpărat. Pentru a mă disocia de produs, mai ales, fiind în timpul programului de lucru, am luat și unul dintre sucurile mai scumpe de pe raft. Nici nu mai știu exact ce am luat,ce-i drept, dar și acela îmi plăcea. Pentru mine a fost o logică ce a justificat alegerea. Alt caz poate fi de acum foarte mulți ani când voiam și eu să par rocker împreună cu niște prieteni, mici cum eram noi, așa că mi-am cumpărat un inel cu cap de mort care costa cam 50 de lei – o bucată de metal, 50 lei, copil cu alocație, da. Hihi. Și atunci nu era alocația cât este acum.

Conturarea precisă a identității de brand este un element pentru care se acordă multă atenție astăzi. În scandalul Volkswagen privind emisiile, Porsche, Bentley sau Lamborghini nu au fost afectate, imaginea lor păstrându-se intactă. De ce? Pentru că fiecare deține propria sa identitate bine definită, separată clar de celelalte și cu care se identifică foarte clar consumatorii. Deși identitatea de brand pare un concept pentru oricine, în realitate implică foarte multă cercetare și multă abstractizare a conceptelor de marketing și de business. Iată că ajungem pe un tărâm mult mai greu de înțeles, deasupra noțiunilor teoretice și a experienței în practică. La nivelul marilor companii, abstractizarea discuțiilor și a deciziilor capătă o importanță crescută și devin o normalitate. Liderii afacerilor sunt adevărați strategi macro-economici.

Lupta contra infracțiunilor privind drepturile de autor. Un subiect greu de digerat pentru că intrăm în sfera juridică. Din nefericire pentru unii, marketingul înseamnă mult mai mult. Este multidisciplinar. Pentru ca un brand să își păstreze identitatea unică și valorile pentru care a fost creat, acesta trebuie să lupte cu pirateria, excrocheria, cu paraziții și cu copiatorii care însearcă să facă profit de pe urma brandului. Este o zonă în care se fac foarte multe investiții ce se reflectă în prețul final. Vrei să ai un produs unic? Atunci plătește! Și tu din postura de consumator, dar și tu din postura de producător!

Concluzie: nu oricine poate avea o prestație premium. Trebuie să investești într-o resursă de mare risc care ar putea să aducă un return mare. Costurile cresc pentru a putea menține poziția unui brand în mintea consumatorilor. Cel mai important este ca acestea să ofere la final o experiență cu adevărat plăcută și să merite costul din punct de vedere irațional.

Pro: ROI-ul este foarte mare pentru momentul prestării pe termen scurt. Aici este zona pe care oportuniștii încearcă să o vâneze. Din păcate, le lipsește prestația de calitate despre care voi vorbi în continuare.

Contra: Pe termen lung devine costisitor, iar aici nu este loc pentru un serviciu de masă. Aici greșesc unii începători. Este din start greșit că poți împărți un segment premium cu alți jucători premium și că vă puteți comporta ca și cum ați vinde la o bază solidă de clienți.

Pentru cei care realizează cercetări de marketing fie pentru clienți, fie pentru propriile afaceri sau pentru licență sau alte lucrări științifice.

Oamenii spun imediat că „Da!”, dar nu vor menționa niciodată în ce condiții este valabil acel „da”.

Am întrebat câțiva prieteni, cât ar fi dispuși să plătească lunar pentru a-și proteja site-urile web. Este o întrebare ce poate deveni parte a unui sondaj al unei cercetări.

Unul dintre prieteni a cerut mai multe detalii. Evident, o cercetare cantitativă nu va putea oferi aceste informații unui respondent, generând un răspuns superficial. Eliminăm posibilitatea acordării unui răspuns superficial prin următoarele variabile:

• respondentul îmi este prieten;
• respondentul a fost deja filtrat, are profilul pe care îl caut;
• respondentul a primit mai multe informații despre aplicația de protecție a site-urilor web (faptul că blochează traficul nedorit, suspicios, folosind o bază de date). Voi dezvolta o astfel de aplicație, dar mai există multe altele care au pachete gratuite și pachete premium. Interesul meu este să am clienți la agenție care să nu fie atacați pentru că astfel de incidente ne fac viața amară tuturor.

Revin la subiectul nostru cu următoarea întrebare de „chestionar”.

Și? Cât ai fi dispus să plătești?

Unii au spus că vor gratuit, alții că nu vor deloc, alții că ar plăti precum alte abonamente ale lor sau ca la Netflix (clienți obișnuiți cu abonamentele), alții au dat intervale. Putem presupune că am făcut o cercetare și că a avut toate aceste variante deja cuprinse. Super! Aș fi aflat că oamenii chiar ar plăti pentru așa ceva, chiar mai mult decât mă așteptam  (depășirea ipotezelor).

Chiar m-am întrebat, de ce oare, ipotezele mele erau atât de greșite? Eu mă consider un bun cunoscător al pieței IT pe web, consider că știu deja cam cât plătesc oamenii pe soluții în funcție de profilul lor și mai știu că negociez foarte bine când fac un pachet web astfel încât să ofer cât mai mult, la calitate cât mai bună în limita bugetului clientului.

Așa că, pe unul dintre prieteni, care a răspuns că ar plăti 10-12 euri lunar, l-am întrebat dacă vrea să plătească de luna viitoare. Reducere de prieten, alea alea, 5 euro, dezvolt și eu soluția, în paralel mai pun una consacrată, toate bune.

Răspunsul lui: „Păi, dar nu am bani”.

Am picat în capcana vânzătorului „Hai 2 euro ca să acopăr și eu hostingul serverului mamă”.

– „Mișto, dar nu îmi pasă dacă site-ul este piratat. Ii dau restore la backup” .

Ook. Mulți viruși nu se văd pe online până încep să își facă treaba sau dacă eșuează injecția de cod. Asta este, omul nu știa că site-ul ar putea fi hăckuit dinainte să îți dai seama. Are el backup zilnic, dar se păstrează numai 5 zile. Dacă îți dai seama după 6 zile…

Ideea este că respondentul m-a mințit fără intenție. Pot fi „n” astfel de situații.

Prin urmare, nu mai faceți cercetări sensibile pe bandă rulantă fără să vă gândiți la condițiile sub care fiecare respondent răspunde. Mai mult de atât, respondenții se pot afla sub o presiune socială de a fi cât mai perfecți sau cu un statut social și financiar cât mai înalt.

Sprijin cu tot dragul astfel de iniţiative similare unui târg de locuri demuncă. Este un proiect real, este o şansă pentru găsirea de noi oportunităţi.

Cerere există cusiguranţă. Oferta de muncă trebuie să fie puţin ajustată pieţii sportului.

Mai mult de atât, recomand cu târie voluntariatul şi practica, ucenicia într-ale sportului! Sunt multe de învăţat la fiecare eveniment sau în interiorul fiecărei structuri sportive, fie că este vorba de club sportiv, federaţie, ligă etc.

Centrul de Consiliere si Orientare în Cariera al Universității Naționale de Educație Fizică și Sport organizează „U.N.E.F.S. Career Day”, cu ocazia împlinirii a 95 ani de la înființarea universităţii. Este un târg de joburi şi internshipuri care reunește branduri din toate domeniile sportive.

Aştept un mesaj din partea structurilor sportive interesate să caute potenţiali angajaţi,interni sau voluntari. Organizatorul pune la dispoziţia dvs. standul în sala de sport a UNEFS pe 7 iunie între orele 11:00-17:00 şi lunch break-ul la ora 13:00.

Invitatul întreba așa: „de ce federațiile au un așa control asupra sportului? De ce sportul nu este liber?”

Răspunsul ce a stârnit reacții în sală, ce merită dezbătut în continuare: Federațiile dețin sportul.

Am plăcerea să pot concluziona, cu o notă personală, ceea ce s-a discutat și agreat în Camera Deputaților a Parlamentului în cadrul Forumului Sportului Național.

Citând un invitat: „Sportul are regulatori (rullers), deținători (owners) și guvernatori (guvernators)”. Regulatorii sunt asociațiile de federații internaționale, guvernatorii sunt structurile din subordine precum UEFA, Federațiile, Ligile Profesioniste etc., iar deținătorii sunt fanii.

Un alt speaker, Jorge Pinto, prezent la panelul despre Dezvoltarea durabilă în sport, conchide că sportul aparține piețelor. De asemenea, Abdel Malik consideră că sportul aparține sportivilor.

Virgil Stănescu a considerat că merită notat ca sportul să fie considerat ca apaținând stakeholderilor. De altfel, s-a evidențiat diferențierea între sportul organizat, competitiv, deținut de corpurile de guvernare supreme ale sportului și mișcare sau activitatea fizică recreațională. Sportul din parc, spre exempplu, nu este supus regulilor și legilor care guvernează o competiție sportivă.

„Cum ar fi să avem câteva UEFA, una în Rusia, alta în America, alta în Europa și fiecare cu competiția ei?”.

Așadar, concluzionăm că:

• sportul competitiv este deținut de forurile guvernatoare superioare ale sportului la nivel de reguli
• este important ca sportul să fie manageriat de o singură entitale printr-un set unic de reguli ce privesc etica, dopping-ul, fairplay-ul etc.
• sufletește, sportul este deținut de atleți pentru că ei sunt cei mai importanți, ei sunt baza piramidei sportive
• sportul competitiv este influențat de stakeholderi (invesitori sau orice entitate cu un interes în a se folosi de sport)
• organizatorii de competiții „se folosesc de sport” și trebuie să se conformeze la regulile acestuia
• sportul de masă, mișcarea, activitatea fizică este deținută de practicanți
• Federațiile dețin regulile, manageriază sportul, dar nu îl dețin

Educația prin sport este deosebit de importantă pentru integrarea în societate și avem nevoie de orice parte a mediului pentru a transmite valorile sportului.

Sportul „este format din oricine din mediul înconjurător ca o singură familie” – Vlad Marinescu. Tot Vlad a mai adăugat că „sportul unește, schimbă, dezvoltă într-o manieră elegantă”.

Esenţa managementului unui eveniment sportiv constă chiar în gestionarea tuturor situaţiilor neprevăzute cu rapiditate şi pe lângă aceasta, în planificarea riguroasă a tuturor variabilelor ce pot fi controlate de către organizatori.

De la 0, la 8! Iată ce trebuie să faci pentru a organiza un cros:

1. Responsabiliatea față de un public numeros și divers

Un cros nu este o joacă. Îți asumi responsabilitatea că tu vei fi entitatea care va uni într-o împrejurare comună mai multe entități. Vei colabora cu participanții, voluntarii, părinții, antrenorii, profesorii, companiile și cu anumiți factori decizionali, cu instituții ale Statului, ONG-uri, mass-media și cu spectatorii sau cetățenii care se intersectează cu evenimentul.

2. Alege scopul sau lasă scopul să te aleagă.

Eu prefer varianta 2. Dacă ai o misiune clară și reală, atunci nu vei duce lipsă de participanți (în cazul în care muncești să-i aduci). Misiunea, scopul și obiectivele sunt primele lucruri de definit în orice proiect sau afacere sau eveniment sportiv, cultural sau de orice fel. Acestea vor dicta strategiile tale, îți vom impune viteza de lucru și te vor îndruma în deciziile viitoare.

Dacă organizezi un eveniment de dragul de a-l organiza sau pentru că ai o idee „strălucită”, dar neverificată, s-ar putea să nu ai succes. Dacă îți dorești un eveniment cu mulți participanți, trebuie să te asiguri că le oferi ceea ce ei își doresc: o anumită experiență, un anumit set de amintiri, un anumit tip de distracție, ocazia de socializare sau de exteriorizare ș.a.m.d.

3. Gândeşte-te la tot.

Planifică, rectifică, replanifică. Vei redacta aceleași schițe de mai multe ori până le vei găsi o formulă mai aproape de ceea ce ți-ai imaginat inițial. Va trebui să ții cont de fiecare categorie a publicului cu care vei interacționa și să îți schițezi foarte bine fluxul activităților înainte de eveniment, în timpul și după acesta. Legile sunt importante și sunt primele lucruri după care trebuie să te ghidezi pentru că ele îți vor pune cele mai mari piedici. Nu insinuez că legile sunt rele. Au rostul lor și au niște fundamente care te vor feri pe tine și pe cei din jur de evenimente neplăcute.

4. Deleagă

Sunt atât de multe elemente de luat în considerare încât sigur vei pierde detalii din vedere îndiferent de cât de organizat și performant ești ca persoană. Pur și simplu, sunt prea multe amănunte și activități de realizat simultan. Dacă vei reuși să delegi responsabili pentru cât mai multe sarcini, atunci, vei avea un eveniment reușit.

5. Fii cu inima în joc!

Dacă organizarea unui cros nu îți face inima să bată de emoție înainte de start, înainte de pocnetul pistolului, înseamnă că nu faci ceea ce trebuie. Sportul cere pasiune. Pe lângă asta, sportul cere sacrificiu pentru că nu ia pauză niciodată. Dacă sportivii nu au pauză, nici organizatorii de evenimente sportive nu vor putea avea pauză.

6. Acceptă că munca ta nu se termină nici măcar a doua zi după eveniment.

Că tot vorbeam despre sacrificiu. O să ți se pară că evenimentul nu o să se mai termine niciodată deși ultimul participant a trecut linia de sosire de mult. Acceptă ideea și du până la capăt ceea ce ai început. Oricum, peste câteva zile va trebui să te pregătești deja pentru ediția de anul viitor.

7. Obţine feedback.

Cel mai împortant, la finalul unui eveniment este să obții părerile tuturor oamenilor care au interacționat cu evenimentul tău. Eu o numesc chiar cercetare de marketing pentru că o fac destul de organizat prin studii planificate cu atenție și pe baza unor obiective predefinite. Nu recomand solicitarea unui feedback de dragul de a-l obține. Acesta trebuie să fie util cu adevărat și să servească în adoptarea unor dezicii strategice de dezvoltare.

8. Nu te limita. Progresează constant.

Cu pași mici, dar fermi, trebuie să progresezi. Adaugă de fiecare dată elemente noi. Ideile vor apărea pe parcurs dacă ești pasionat. Poți introduce elemente de divertisment, tehnologie, poți crea noi oportunități de interacționare între participanți și cel mai important, vei putea crea amintiri.