Cum va fi influența ne va influența viața, inteligența artificială

Sunt sigur că fiecare dintre noi se întreabă ce e cu aceți boți AI, cum ne va influența viața și dacă ne vom pierde locurile de muncă. Observăm această teamă de a fi înlocuit la orice om de la copilările începând (atunci când apare frățiorul sau surioara mai mică) până la momentul ieșirii la pensie când oamenii se tem că vor fi dați la o parte prematur din activitate și chiar mai târziu în viața de familie. Oarecum în mod similar, dezvotăm o reticență crescută și o teamă de a nu fi înlocuiți de roboți și de sistemele de inteligență artificială.

Voi încerca să explic cât mai detaliat la ce să ne așteptăm privind inteligența artificială, la ce să fim vigilenți, dar și cum ar trebui să ne adaptăm.

Înainte de a intra în capitole precum șomaj. locuri de muncă, viață, modele ai și chestii de la simplu la complex, aș dori să demontez câteva teorii conspiraționiste.

Inteligența artificială va conduce lumea?

Clar nu. Cel puțin, nu în sensul apocaliptic. Din punct de vedere al unei revoluții industriale (Industria 4.0) da.

În primul rând, roboții AI nu au conștiință, nu pot gândi în mod continuu așa cum o facem noi și nu pot abstractiza idei sau principii. Ei folosesc cunoștințele pe care le au pe baza unor modele lingvistice, matematice ș.a.m.d. Pot părea convingători prin detalierea informațiilor oferite, dar nu au personalitate. Pot imita tipologii de a scrie un text (ca un student, ca un profesor), dar bazat pe niște biases și fără a veni cu o notă personală pentru că nu sunt persoane.

Cred că este suficient de convingător să îți amintec faptul că gândurile tale sunt nelimitate, există non-stop, chiar și acum în timp ce citești asta. Robotul doar așteaptă sarcini. Nu face nimic. Primește o sarcină de lucru, o analizează și execută ceea ce știe. Creierul uman, în schimb, mai are o calitate fundamentală: rezolvarea problemelor noi. Noi suntem capabili să identificăm soluții pentru anumite probleme care nu au soluții anterior descoperite. Deci, clar, roboții nu vor conduce lumea.

Există totuși riscuri majore. Să presupunem că avem o armată de drone AI și că o eroare de software le va face  să o ia razna și să atace totul în jur sau să se autodistrugă.

Am întrebat Chat GPT dacă roboții vor înlocui oamenii

Chat GPT este un bot bazat pe un model lingvistic, ceea ce înseamnă că analizează diferite limbaje, le interpretează și oferă un rezultat.

Câteva dintre limitările acetui bot sunt următoarele:

• Uneori poate genera răspunsuri incorecte și să fie „convins” că sunt corecte;

Răspunsurile pe care le generează sunt bazate pe niște modele și traininguri anterioare. Acesta poate găsi răspunsuri asociind informații, fapt ce ridică problema posibilității de a include și conținut greșit.

Eu sunt programator de platforme web și am picat și eu în mirajul generării de cod cu acest AI precum mulți dintre colegii mei. Prima dată ai impresia aia de „wow! Nu imi vine să cred că mi-a scris codul!”, dar apoi  te liniștești după ce îți dai seama cât de greșit este. Faza interesantă e că l-am pus să îmi scrie o aplicație în Flutter (un framework Dart pe care abia îl învăț și pe care sunt mai încet față de PHP) și am crezut că mi-a oferit chiar o soluție bună. M-am tot chiuit să îl păcălesc să împartă codul pe fișiere ca să poată face output întregului cod, am eliminat erori, i-am spus cum să îl îmbunătășească ca în final să îmi dau seama cât de important este creierul uman. Pur și simplu nu ai cum să automatizezi așa ceva 🙂

• Poate produce instructiuni dăunătoare sau bazate pe conținut influențat;

Oamenii produc mult conținut influențat din diverse motive. Nu foarte rar, creatorii de conținut scriu materiale fără a cunoaște mecanismele cu adevărat, sau bazat ep informații false, eronate. O problemă fundamentală a umanității în spațiun academic este faptul că de multe ori se produc ipoteze eronate sau bazate pe modele greșite, urmând a fi preluate de alte publicații pentru dovedirea altor ipoteze. In final se ajunge ca o influențare în lanț a ipotezelor și argumentelor. Astfel, un neadevăr poate fi considerat adevăr într-un alt context creând ipoteze „corecte” și pentru un bot care nu are puterea să „dscearnă”.

Discernământ. Un cuvânt puternic.

• Cunoștințe limitate și resurse limitate

Cunoștințele unui bot sunt limitate la resjursele cu care a fost antrenat și nu își poate depăși „condiția”. Nu aspiră la nimic, nu își creează prorpiile valori pentru că nu gândește. Pe lângă asta și resursele hardware sunt limitate pentru că produc costuri. Probabil că, o dată cu tehnologia cuantică ce va ajunge în mediul enterprise, lucrurile se vor mai schimba în sens că vor scădea costurile de calcul.

Concluzia acestui capitol este că boții nu au discernământ, nu pot face o distincție clară înre ceea ce este bun și ceea ce este rău, corect sau incorect, moral sau imoral. Moralitatea este o altă trăsătură umană.

Cum putem folosi tehnologiile AI?

Tehnologiile AI au devenit, brusc, accesibile maei largi de oameni. Probabil că acestea existau de multă vreme, dar nu a fost nici un jucător important pregătit pentru un release de masă, până acum. Încă sunt oameni sceptici, dar adevărul este că aceți boți pot genera răspunsuri aproape perfecte în anumite situații, dacă și contextul furnizat este suficient de detaliat.

Putem folosi aceste instrumente ca să automatizăm munca e zi cu zi, să scădem costurile de lucru și să ne bucurăm mai mult de viață.

Unul dintre principiile pe care ne bazăm la agenția web este acela că, „Dacă o activitate se repetă de prea multe ori, înseamnă că se poate automatiza”. Foarte des mă aud colegii spunând:

• „Nu vom introduce 300 de produse manual. Facem import!”
• „Rulăm acest scritp și doar verificăm, dar hai să îmbunătățim și scriptul”
• „Văd că oamenii înreabă aceleași întrebări. Hai să le dăm răspunsurile dinainte sau să rezolvăm miezul problemei”

Deja există o multitudine de instrumente care automatizează sarcini precum design de imagini, code bugfixing, scriere de conținut, obținere de informații.

Fenomenul extins al plagiarismului

Era de așteptat faptul că milioane de oameni vor folosi conținut plagiat generat de AI. Google deja are un update de algoritm care detectează astfel de conținut. Totuși, oamenii vor continua să genereze astfel de conținut și să în reediteze. Revin la principiul despre care scriam mai sus, cel al ipotezelor bazate pe alte ipoteze. Riscăm să intrăm intr-o buclă a informațiilor incorecte și incomplete fără a ține cont de adevăruri fudamentale. Imaginează-ți un AI care învață pe baza de content generat de alt AI și alterat de un om ca să nu semene. Oups!

Experții în SEO, din păcate sunt tot mai rari. Mulți din acest domeniu al optimizării motoarelor de căutare, încă sunt de părere că scrierea unui conșinut cât mai detaliat va ajuta siteurile în reachul organic și că înșirarea de cuvinte cheie este ceea ce trebuie făcut. Tentația de a folosi un bot este și mai mare pentru că e mai lejer să scrie altu pentru tine și tu să iei banu’.

Recomandarea mea este că siteurile să fie optimizate bazat pe NEVOILE celor care le accesează. Algoritmul Google (sau a altor motoare de căutare) sunt cu un pas înainte oricum și măsoară lucruri mult mai fine. S-ar putea să pierdem prea mult timp pe aspectele tehnice alte siteului sau ale conșinutului și să uităm că utilitatea este cea mai importantă.

Cum măsurăm utilitatea conținutului unei pagini?

Sunt de părere că fiecare om percepe această utilitate în mod diferit. În mod clar, dacă eu vreau să cumpăr un tricou cu compresie și dau peste o pagină cu kilometri de text, voi percepe o utilitate destul de scăzută a paginii. Aici apare o eroare de logică a unor experți SEO care cred că tot conținutul este regele. „Content is king” este o sintagmă – capcană în care am căzut și eu adesea. Aceștia cred că este bine să fie cât mai mult conținut, își dau seama că e greu să dai scroll dacă e atât de mult text și decid să îl ascundă. Acesta este un big no-no! Google poate interpreta asta ca o manipulare a algoritmului și exact asa e! Dacă încerci să manipulezi algoritmul, acela nu mai e SEO. Din nou, uităm cum să oferim utilitate și să servim mai direct nevoile clienților, nu pe ocolite.

Eu ca utilizator, consider că o pagină web este utilă sub următoarele aspecte:

• ușurința de utilizare, poate cel mai important aspect
• conținutul relevant – aspect foarte important pentru Google. Acesta returnează rezultate pe baza relevanței!
• viteza de încărcare – statisticile arată că siteurile care se încarcă mai greu duc la o pierdere a clineților sau la un bounce rate mai mare
• alte aspecte precum designul, adaptabilitatea pe diverse dispozitive, fluxul de realizare al unei actiuni pot deveni foarte importante ca pondere în funcție de tipologia fiecărui site sau client
• intuitivitatea, element ce rezidă din desgn, flux implementat pentru anumite acțiuni și din cât de simplu putem să îl face să pară chiar dacă în spate sunt mecanisme complexe

Utilitatea unui website se schimbă în funcție de ceea ce utilizatrul caută, de caractersiticile personale ale sale și de activitpși, interese, opinii. De unde știu asta? Chiar dacă sunt programator, la bază sunt om de marketing, iar o caracteristică esențială a omului este aceea că poateă să realizeze paralele mentale între concepte diferite, dar asupra cărora se aplică aceleași reguli fundamentale. Dacă ar fi să îmi imaginez că o pagină web este un produs de vânzare, ajung fix la aceleași concluzii privind utilitatea produsului, satisfacerea nevoii imediate a consumatorului, utilitatea percepută d.p.d.v. economic și multe altele.

Tehnica paralelelor conceptuale

Nu mă pot abține să nu scriu puțin despre asta. Nu știu ce denumire să îi dau și nici nu am găsit resurse pe internet, dar sigur există articole sau o terminologie specifică pe undeva. Dacă poți să mă ajuți cu acest subiect, apreciez un comentariu la acest articol.

Revenind, am avut onoarea să îl cunosc pe dl. Prof. Doctor Pierre Joseph de Hillerin, biofizician. Deși nu am avut ocazia să mai colaborăm la un proiect, în cele câteva momente în care mi-a prezentat un material, am rămas uimit și de materialul în sine dar și de o paralelă interesantă între 2 concepte diferite care se bazează pe aceleași reguli fundamentale, paralelă care l-a ajutat să își enunșeze niște teorii pe care ulterior le-a și demonstrat și validat în practică!

Domnia sa spunea că mușchiul este asemenea unui motor în 4 timpi. Termenul de „Motor in 4 timpi” se refera la faptul ca fiecare piston al unui motor are 4 cicluri de functionare pentru o eficienta maxima. Este un principiu de functionare mai complex fata de un motor in 2 timpi ale carui pistoane fac cate doua cicluri.Nu o să intru în detalii despre ce era vorba, în schimb, pot spune că paralele realizate în demonstrația unor fenomene despre mișcarea mușchilor în timpul activității sportive mi s-a părut mai remarcabilă decât pare la prima vedere.

De multe ori, m-am surprins că folosesc și eu diverse concepte pentru a identifica ipoteze ce s-ar putea aplica asupra altor fenomente din domenii diferite. Iată o chestie pe care o bot AI nu va putea să o facă niciodată!

Cum folosesc eu AIul când vine vorba de content?

Având în vedere că am scris un text atât de lung, apare suspiciunea că aș folosi acel bot „Chat GPT” sau altul. În mod categoric, nu aș face asta pentru că mi-ar dispărea personalitatea din text, intonația pe care o am atunci când mi-l recitesc și aș simți că nu este al meu.

Iată modalitățile în care NU folosesc acest bot

• nu il pun sa imi scrie textele
• nu iau de bun tot ce e acolo
• nu mă bazez în totalitare pe informațiile furnizate

Dar cum îl folosesc?

• generez idei – in mod clar, botul gășește informațiile pe care le-aș căuta eu mult mai rapid și le centralizează mai rapid decât o pot face eu
• învăț lucruri noi – în același timp rămân sceptic, filtrez informația și îmi caut propriile surse de informare, validez dacă ceea ce spune este corect
• întreb lucruri pe care le știu deja ca să generez content pe care vreau să îl scriu pentru instrucțiuni interne și mă limitez doar la lucruri well-known

Cum va fi influnețată viața nostră de AIuri?

În sfârșit ajung și la acest capitol că m-am lungit cam mult. Cea mai mare problemă este aceea că vor dispărea foarte multe locuri de muncă, mai ales în rândul oamenilor slab calificați. Mai mult de atât, furnizorii de servicii în regim de freelancing (joburi în trending în prezent) for fi intens afectate pentru că oferta acestora e din ce în ce mai mare, iar cererea din ce în ce mai mică.

De exemplu, adesea am plătit copywriteri care să îmi scrie content, uneori am plătit mult mai mult decât merită doar din simplul motiv că nu aveam eu timp. În majoritatea cazurilor am fost dezamăgit și a trebuit să refac eu conținutul respectiv, dar am rămas cu banii dați. Este destul de greu să îi spui unui copywriter „hei, nu îmi place mie cum ai scris, poate e o părere subiectivă sau nu, dar pe lângă asta ai și probleme de scriere și nu te-ai documentat suficient”. Este o linie prea fină, așa că prefer să dau banii și să las lucrurile așa. În contrapondere, botul nu m-a dezamăgit niciodată, mi-a dat exact ceea ce am avut nevoie și pe lângă asta, mai e și specializat în toate domeniile. Tot ce trebuie să fac este să verific, să validez, să rescriu și să elimin ceea ce este problematic. Totuși, în cazul copywriterilor, chiar dacă vor fi înlocuiți, cei buni vor rămâne în piață pentu că este nevoie de ei. Creativitatea nu poate fi înlocuită, personalitatea nu poate fi înlocuită și nici informația despre propriul business, valori și mod de comunciare nu pot fi ușor de rainuit pentru un bot.

Joburile viitorului se vor baza mai mult pe tehnologie și automatizare. În mod categoric vor dispărea joburile repetitive sau care nu aduc valoare adăugată și mai mult ca sigur rămân cele suerioare. Așadar, meseria este brățară de aur, iar ceea ce știm să facem foarte bine prin propriile puteri și aptitudini rămâne priordial.

Aplicații vor folosi boții ca să își scrie CV-urile. Recrutorii vor folosi boți ca să le analizeze. Oricum este mai bine decât ceea ce se îtâmplă în prezent. Tinerii oricum fac CV-uri copy-paste cel mai adesea, iar recrutorii nu prea le mai analizează atent. Măcar automatiză partea low a lucruriloer 🙂

Ideal ar fi  ca un om ce își caută de muncă să realizeze un CV original care să reflecte exact realitatea pentru că nu facem altceva decât să ne pierdem timpul unii altora. Interviul fizic (sau remote) și comunicarea reală sunt aspectele ce contează cu adevărat. Eu unul, atunci când angajez, nu folosesc CV-ul ca să știu dacă angajez respectiva persoană. Folosesc CV-ul doar pentru triere și să identific red flags. Văd un red-flag, ai pierdut șansa de a ajunge la o discuție cu mine. Iar un CV autogenerat ar fi un adevărat red-flag pentru mine 🙂

Prevăd apariția unui gap imens între joburile viitorului și aptitudinile oamenilor. Vor apărea zone în care oamenii low-skilled sau începătorii nu vor avea șanse reale de angajare decât după pregătiri intense și specializare. Cu alte cuvinte, gluma aia „căutăm programator 20 ani cu experiență 30 ani” devine realitate. Cel mai probabil, lăsând gluma la o parte, voluntariatul și ucenicia vor redeveni importante. De data asta nu vom mai fi ucenici ca să învățăm să facem cizme ci ca să învățăm să fim specialiști în joburile viitorului și să folosim tool-urile care acum poate încă par futuristice.