Cum funcționează propaganda – comunicat fals „de înaltă securitate” al Poliției Române

Fiind pasionat de securitate cibernetică și studiind cum se propagă anumite campanii, am încercat mereu să îmi dau seama care este scopul diverselor forme ale amenințărilor cibernetice. Propaganda distribuită prin canalele de mesagerie și social media nu face excepție, cu siguranță.

De-a lungul timpului, am observat că diverse pagini de social media sau siteuri emit diverse campanii propagandiste cu următoarele scopuri:

1. afectarea încrederii populației în toate instituțiile publice de orice fel
2. crearea unui sentiment de panică, urgență sau stârnirea de emoții puternice
3. încurajarea redistribuirii prin emoții
4. creșterea număruluin de like-uri și followers
5. monetizarea conținutului vizionat de oameni

În copilărie, bunica mă tot avertiza să am grijă la pericolele internetului pe care ea nu îl înțelegea cu adevărat. Nu știa ce se întîmplă în cutia aia numită calculator, de unde vine internetul ăsta, iar ce se spunea la televizor era încă sfânt. Astăzi, atât bunica (80 ani), cât și sora ei sunt victime ale propagandei și ale tuturor înșelătoriilor de pe internet. De la electrocasnice cumpărate de la firme fantomă, donații prin poștă către asociații dubioase până la distribuiri de postări care par inofensive, dar în realitate nu sunt. Emoțiile pe care le promovoacă aceste postări și orgoliul lor de a nu arăta că au greșit le creează o rezistență incredibilă la a primi și alte păreri referitor la ce distribuie.Până la urmă, ce rău poate să facă dacă îți trimit o poză cu o pisică? Sau dacă te previn cu privire la un pericol pentru că m-am gândit la tine? Cam aici se limitează totul.

Astăzi, una dintre ele mi-a distribuit pe whapstapp un aparent comunicat venit din partea IGPR (Inspectoratul General al Poliției Române). Inițial, l-am citit cu interes, apoi au început să apară multe semne de întrebare. Inclusiv acum îmi este teamă puțin să nu fie un comunicat real, dar am o certitudine de 90% că nu este. În cele ce urmează, vom face o „analiză pe text”.

Acesta este mesajul pe care l-am primit pe whatsapp.

După cum se poate observa, whatsapp adaugă avertizarea de „Redirecționat frecvent” sau „Forwarded many times” dacă whatsapp este în engleză. Apare și o opțiune să putem căuta imaginea pe net ca să vedem ce reprezintă.

Am căutat imaginea pe Google folosind acel buton și am ajuns la o postare de pe facebook a unui cont denumit Adrian Prisecariu. Nu îmi pot da seama dacă este un cont fals sau nu deși majoritatea postărilor par lucruri virale sau generaliste.

Contul are 153 mii de urmăritori, la bio are mesajul „O familie fericită nu este altceva decât un rai timpuriu.😇🥰😊” și își pune în prim plan copiii. Totuși, mă gândesc că nimeni nu și-ar face o pagină atât de publică și să îți pună poza cu copiii de până în 10 ani la profil și la cover. Este o expunere mult prea mare pentru ei. Din start, ceva nu se leagă. Mai mult de atât, are cont cu bifă albastră, deci, plătește abonament. Costurile sunt între 15 dolari și 500 dolari pe lună pentu acea bifă!

De menționat este că aceasta este o pagină de afacere, nu un profil de persoană. Încă un lucru care ar trebui să ne dea de gândit. Nu voi emite nici o judecată referitor la această pagină pentru că este posibil chiar să fie o persoană care să âncerce să strângă bani din conținut viral pentru o anumită cauză personală. Problema rămâne, ce este cu comunicatul IGPR? Intru în detalii imediat.

Acesta este presupusul comunicat.

Cu siguranta, acesta nu este un comunicat oficial. Politia nu se exprima astfel, mai ales în condițiile în care IGPR este o instituție mare, cu purtător de cuvând, cu oameni care verifică ce iese pe poarta instituției.

Câteva elemente care ar trebui să dea de gândit:

• sigla de slabă calitate
• antetul supradimensionat
• nu are aspect nici de document, ncii de comunicat
• fundalul este unul creat pe calculator deși seamănă cu hârtia mototolită. Se observă că textul nu este mototolit o dată cu fundalul
• Niciodată o instituție publică de orice fel nu va începe un document cu expresii de tipul „redirec’ionat frecvent”
• Textele sunt neprofesioniste
• Stimați proprietari este of formulă de adresare ciudată. Pare că nu ia în considerare toți oamenii sau că este o traducere nereușită
• propozițiile nu au predicat (unele)
• „Trimite-l tuturor grupilor” – clar este o eroare de traducere din altă limbă. De asemenea, poliția nu va comunica niciodată o astfel de exprimare
• Niciodată poliția nu se va exprima cu „sa stiți că”… „guvernului” cu g mic. Nici măcar un copil nu ar scrie un astfel de text neprofesionist.
• Un comunicat real ar avea: număr de înregistrare, dată, eventual semnătură / structură emitentă (ex: Direcția de Comunicare), contact (telefon/email oficial)
• lipsa comunicării pe canalele oficiale
• tonul este alarmist și vag, cum spuneam
• incoerență logică. Dacă ar exista o amenințare reală de acest tip: poliția ar recomanda apelarea la 112 ar exista descrieri clare ale suspecților / metodei Nu doar „nu le dați informații”.

Oare care este scopul acestei imagini? Sa induca panica? Sau sa mai șubrezească încrederea în autorități prin campanii direcționate subtil impotriva acestora? Apropo, niciodată pe un document nu se va scrie „redirectionat frecvent”. Aceasta este o tehncia de manipulare inspirată din faptul ca pe whatsapp apare o notificare atunci cand un mesaj este suspicios pentru ca este redirectionat frecvent. Cumva, se combate acel mesaj prin aparenta generare a unei legitimitati, folosindu-se de nume de institutii. Cu siguranta aceasta postare este manipulativa in moduri complexe.

Pe scurt, rolul ei pare să fie:

• să combată mesajul de avertizare al Whatsapp cu redirectionat frecvent si sa ii creeze legitimitate
• sa creeze o stare de panica
• sa slabeasca increderea in institutii prin mesaje aparent inovensive daca ar fi distribuite, dar care dau impresia ca institutiile nu comunica eficient si nici nine
• sa creeze impresia ca politia nu este in stare sa ii prinda pe faptasi si singura solutie este sa anunte populatia
• testarea viralității și obținerea de informații despre cine distribuie (cel mai probabil, se pot face niște corelări de date)
• mesajul construit să fie distribuit masiv, mai are și îndemnul la acțiune de tip „trimite tuturor”
• ar putea fi folosit în alte campanii de manipulare și de creare a unei enxietăți difuze

Tehnica aceasta se numește spoofing instituțional, mai exact, pentru că actorii rău intenționați se folosesc de elementele vizuale ale unei instituții pentru a comunica în numele acesteia.

Iată cum, analizând mai în detaliu, se confirmă că acesta este exemplu destul de bine construit de conținut manipulativ care: imită autoritatea, exploatează comportamente digitale (forward) și influențează percepțiile sociale (încredere, siguranță).